Marca Bendeac: scrisoare deschisa cocalarului roman

Daca nu ati apucat sa cititi deja pe blogul lui Mihai Bendeac, puteti citi aici scrisoarea deschisa pe care actorul o adreseaza unui prototip de om (mult prea des) intalnit in societatea zilelor noastre. Si daca v-ati obisnuit pana acum sa radeti cu gura pana la urechi de topurile lui Bendeac sau de marturisirile sale comice prin sinceritatea lor, pregatiti-va pentru un text dureros de adevarat...

“Dragi cocalari,

Ati castigat. Voi si ai vostri v-ati fu..t nevestele prost (caci numai prost puteti) si iata ca samanta voastra mizerabila da rod. Ne acaparati. Ati reusit sa va “educati” progeniturile hidoase in spiritul kitch-ului, mitocaniei, nesimtirii, manelismului infect…

Felicitari! Romania e pe cale sa devina a voastra. Dar atata timp cat inca mai putem si noi respira/vorbi/privi, dati-ne voie sa radem de voi. Dati-ne voie sa va ironizam. Nu va fie teama. Sunteti pe drumul cel bun si in curand veti ajunge indeajuns de puternici incat sa-i luati pe astia ca mine si sa-i dati la lei.

Pana atunci insa…

- cojile de la semintele scuipate pe asfalt nu dau rod. Nu incoltesc! Va jur! Stiu ca voi nu ati prea mers pe la scoala dar credeti-ma pe cuvant ca am facut biologie in liceu. N-o sa creasca niciodata floare sau bostan din ciment. Asa ca folositi un cornet.

- daca folositi cornet (putin probabil) va imploram sa rupeti foi din Manele magazin ca Marin Preda si Eminescu n-au nicio vina.

- tricoul mulat se poarta pe un corp perfect. Stiu ca in lumea voastra perfect inseamna atat mers la sala si inghitit steroizi cu pumnu’ ca ghiolbanu cat si burta de bere si ceafa plina de slana. Noi insa ne facem datoria…

- Nu ne deranjeaza ca ascultati manele atata timp cat “ascultati” nu se transforma in “ascultam”. Orice aparat de redat muzica are un buton pe care scrie volum…

- Stiu ca banii sunt singurul vostru Dumnezeu si daca ai bani esti “de valoare” dar exista niste chestii de noi le platim si ele se numesc impozite la stat. Stiu ca un manelist de-al vostru ii face “printesei lui” inmormantare de 50 de mii de euro fara sa-l intrebe cineva despre provenienta banilor dar daca reprezentatntii vostri conduc finantele, politia si justitia din Rromania, puneti-ne si noua o vorba buna… Multumim anticipat.

- va rugam mult sa nu mai filmati videoclipuri la opera. Noi v-am dat televiziunile, lasati-ne la schimb opera si teatrele!

- “De puta madre” inseamna “pizda ma-tii”. Ne bucuram ca majoritatea purtati tricouri cu aceasta sintagma. Inseamna ca mesajul nostru a razbatut pana la voi.

- Ne aratam realmente ingrijorati de aceasta cumplita molima care a cuprins intreaga comunitate cocalareasca si anume foto fobia. Stim ca medicii nu sunt de-ai vostri ca nah, au facut scoala multa ai dracu’ tocilari, dar puteti apela cu incredere. Probabil e ingrozitor sa fii nevoit sa porti ochelarii de soare si-n baie…

- Suntem incantati ca ati invatat sa folositi programe gen “Photo shop”. Nimic nu e mai frumos decat sa vezi o minune carliontata, in rochie de leopard si 5 kile de aur pe prima pagine din “The sun”. Si suntem incantati ca in pozele de Hi5 va inconjurati de stelute, brizbrizuri…

- Faptul ca reusiti sa manevrati cate 3 telefoane mobile in acelasi timp este o calitate demna de homo sapiens. Deci iata ca teoria lui Darwin se sustine…

- pantofii cu botul ridicat semnifica ceva religios? Sau e chestie de potenta?

- Tunningul cu geamuri fumurii, evacuare zgomotoasa si parasolar cu mesaj nu e foarte indicat. Stim ca trebuie si cocalarul sarac sa aiba o ocupatie dar…

- Apreciem faptul ca mergeti toti pe scutere fara casca! Ne dati sperante… Dar va atragem atentia ca atunci cand pe un motor sau pe o motoreta sau pe o bicicleta sau pe un scuter se afla un el si o ea dintre care el are casca si ea nu, se traduce prin : “Mori fa in mortii ma-tii!” Ma rog… Asta nu le deranjeaza pe femeile din Romania intrucat aceasta atitudine reprezinta o normalitate in relatia dintre sexe in tara noastra.

Ar mai fi multe de spus dar daca ai parcurs aceasta “scrisoare” inseamna ca deja ai citit de doua ori mai mult decat toata familia ta in intreaga ei existenta. Nu vreau sa te obosesc.

Ne vedem la mall,

Cu drag, Mihai Bendeac”

In urma carui eveniment s-a nascut scrisoarea asta...“Am plans de ciuda ca ne vor strivi visele”
Vineri seara am oprit la o benzinarie ca sa alimentez scuterul (folosesc rar in perioada asta “decaportabila” caci cu motoreta e mai simpla viata in oras). Pun eu 3 litri fara plumb si intru sa platesc. In fata mea, o doamna. Achita. Scot si eu banii din buzunar si n-apuc sa-i intind ca in incinta patrunde val-vartej un cocalar la vreo 40 de ani. Tricou Adidas, bermude Adidas, papuci Adidas, sapca Adidas, creier Adidas. “- Cine p..a mea si-a lasat motoreta aia la pompa ca a incurcat tot acolo?!” “- Eu. Dar de ce am incurcat?!” (Ma recunoaste dar dupa 3 secunde de pauza se decide sa nu lase garda). – Pai de ce-ai lasat-o acolo?! _ pai unde s-o las? Daca eram cu masina, unde o lasam pana achitam benzina?! Benzinarul intervine si el : “-Cu ce a incurcat domnule?! Plateste si pleaca” “- Pai ce p..a mea baaaaa!!! Am ajuns sa stau ca prostu’ dupa o motoreta?!” Eu zic : “Pai cine va pune? Stati ca desteptu’…” “- Ma iei la misto?! Ce p..a mea!!!” Ies afara. Masina ghertoiului, un BMW X6, era parcat la 3 milimetri de scuter. Zice : “Poate mi-o zgarii”. Nu i-am zgariat-o. Am plecat si m-am oprit dupa 200 de metri. Am tras pe dreapta si am plans protejat de casca. Da! recunosc! Am plans! Am plans pentru ca mi-am imaginat ce s-ar fi intamplat daca as fi fost un roman obisnuit si nu “vedeta” de la televizor. M-ar fi omorat? Am plans pentru ca astia vor ajunge atat de multi incat ne vor ingropa. Am plans pentru ca pe ala nu-l va intreba nimeni din ce bani si-a luat BMW-ul. Am plans de ciuda ca ne vor strivi visele. Am plans pentru frate-meu care are nesansa de a creste langa ei. AM plans pentru ca am ajuns la decizia de a nu avea copii vreodata caci nu vreau sa traiasca in lumea astora. Caci lumea va fi a lor! Nu va mintiti! Nu va amagiti! Va fi lumea lui Salam si a lui Guta! Lumea camatarilor, smenarilor, manelistilor, cocalarilor, burtosilor, nesimtitilor. Pentru ca nevestele si gagicile astora sunt mereu gravide! Pentru ca fiecare au cate 4-5 copii.
Apoi m-am revoltat! Si m-am gandit ce mult mi-as dori sa am pistol legal, cu permis, si de cate ori se intampla sa dau peste un animal ca asta sa trec pe langa el si sa-l injur in soapta de mama. El va lua foc si ma va lovi. Eu scot pistolul si poc! Direct in cap! Legitima aparare.Cat despre faptul ca astia fac copii, cu regret va spun ca usor-usor devin extremist in cel mai dur sens al termenului…”

Titus Steel despre Monica Columbeanu: «I-aş da un rol de călugăriţă»

Pai...v-ati inchipuit rol mai potrivit pentru zdreanta din moldova decat de calugaritza perversa, intinsa pe burta in iarba si luat-a pe la spate in timp ce citeste din opera lui Calistrat Hogas. Doamne ce tablou mirific. Dimineatza devreme cu rugaciune, seara pe miriste cu lectura , ORALA bine-nteles.

Titus Steel, romanul care a devenit o legendă a filmelor XXX, i-ar oferi Monicăi Columbeanu un rol de senzaţie in filmele pentru adulţi: cel de călugăriţă sexy, frumoasă şi dominantă. In interviul dat postului Radio 21, el ii vede in roluri interesante şi pe Mihaela Rădulescu sau Dani Oţil.Titus Steel, romanul care a devenit o legendă a filmelor XXX, i-ar oferi Monicăi Columbeanu un rol de senzaţie in filmele pentru adulţi: cel de călugăriţă sexy, frumoasă şi dominantă. In interviul dat postului Radio 21, el ii vede in roluri interesante şi pe Mihaela Rădulescu sau Dani Oţil.

Titus a făcut un exerciţiu de imaginaţie şi a plasat câteva dintre cele mai tari vedete din România în câte un rol în producţii XXX. “I-aş da un rol de călugăriţă. Sub veşmintele ei poartă o lenjerie din lac. O călugariţă frumoasă, sexy şi dominantă”, spune Titus Steel despre Monica Columbeanu.

Mihaela Rădulescu şi Dani Oţil,buni de actoride

“Pentru Mihaela Rădulescu aş avea un rol special. Ar fi o femeie frumoasă, de succes, admirată de mulţi bărbaţi bogaţi, dar căreia nu îi pasă de averea lor. Ea îşi alege un bărbat care ştie să o satisfacă. (...) Dani e un bărbat cu un comportament de macho... arătos şi cu succes la femei. Pot să îmi închipui că ar face faţă la o scenă împreună cu 3 fete”, mai spune Titus Steel în interviul ce poate fi urmărit pe www.radio21.ro.

S-au tatuat în chiloţi! Andreea Raicu, Daniela Crudu, Catrinel Menghia, Oana Oprea şi, mai nou, blonda lui Elan şi-au înnebunit iubiţii cu desenele in

De ce şi-ar face cineva un tatuaj pe care nu-l vede nimeni? De fiţe! Ei bine, vedetele care şi-au desenat diferite figurine în zonele intime au găsit o altă explicaţie pentru gestul lor, şi anume, că s-au tatuat pentru iubiţii lor.

Click! vă prezintă cele mai dureroase, dar şi cele mai îndrăzneţe desene de pe trupurile “ divelor”. Recent intrată în această galerie este Elena Hueanu, blonda cu care Elan Schwartzenberg s-a distrat un weekend la mare. Ea are în slip un tatuaj care înfăţişează un pui de leu.

Oana, buze pe fund

Fata de la Meteo din Click! adoră tatuajele. Oana Oprea are trei, cel mai recent fiind buzele de pe fund.

Crudu, un fluture între picioare

Daniela Crudu şi-a etalat desenul sexy într-un pictorial Playboy. Ea spune că şi-a tatuat fluturele pentru iubitul ei.

Raicu, desen sexy

Foarte discretă cu viaţa sa intimă, Andreea Raicu şi-a ţinut ascuns şi desenul tribal din zona lombară. Asta până când fotoreporterii Click! au surprins-o cu funduleţul la vedere.

Catrinel, mesaj pentru soţ

Top-modelul Catrinel Menghia are în zona intimă mesajul “Massimo per sempre (Massimo pentru totdeauna)”, o declaraţie de amor pentru soţul ei, Massimo Brambati.

Elena Hueanu, pui de leu în slip

Elena Hueanu, tânăra care l-a vrăjit pe fostul soţ al Mihaelei Rădulescu, are desenat în zona inghinală un simpatic pui de leu - evident, simbolul zodiei sale.

Sharky a vândut-o pe Eleva Porno cu 3.000 de euro la un peşte. Aberatii de libertate.

Acest rezumat nu este disponibil. Dați clic aici pentru a vedea postarea.

Corina Ungureanu: "Toţi au vise erotice cu noi"

Fosta mare gimnastă Corina Ungureanu (28 de ani), stabilită de ani buni in Anglia, vorbeşte deschis despre sex şi despre dorinţele pe care le au bărbaţii în pat, cand au ca parteneră o sportivă de performanţă.

Libertatea: Corina, cum te înţelegi cu actualul tău partener de viaţă?

Corina Ungureanu: Traversez una dintre cele mai bune perioade din viaţa mea. Şi în plan profesional, dar şi în cel sentimental. Cu Mike, noul meu iubit, sunt împreună de opt luni. Ne înţelegem din priviri.

Te gândeşti la căsătorie?

Nu ştiu ce să zic. Eu vreau să mă întorc în ţară. Asta ar însemna ca el să vină împreună cu mine în România. E greu de crezut că acest lucru se va întâmpla foarte curând, pentru că are mulţi prieteni aici, în Anglia. Dar mie îmi e bine aşa cum sunt în clipa de faţă.

Pentru că acesta este un interviu non-conformist, spune-ne ce ai face dacă ai rămâne însărcinată şi nu ai fi căsătorită?

Aş păstra copilul. Până în prezent am ştiut să mă protejez de o eventuală sarcină. Eu şi Mike facem dragoste doar protejat. E mai bine aşa. Tocmai pentru a evita riscurile unei eventuale sarcini.

De ce crezi că foarte mulţi bărbaţi îşi doresc o relaţie cu o fostă gimnastă?

(se amuză copios) Imaginaţia bărbaţilor atunci când vine vorba despre sex este debordantă. Nu de puţine ori, în discuţiile pe care le-am avut cu amici de-ai mei, mi-au fost făcute apropouri de acest gen. Dacă îmi place să fac sex în şpagat, în sfoară sau în alte poziţii din gimnastică... L-am prins chiar şi pe fratele meu vorbind cu prietenii lui despre asta. Toţi bărbaţii au vise erotice cu noi. Ne văd făcând sex doar în poziţii super-trăsnite, toţi ne vor în şpagat.

Ai adoptat o astfel de poziţie cu prietenul tău?

(râde din nou) Nu-mi cereţi să dau tot din casă.

Ai pozat în reviste pentru adulţi. Ai mai face asta?

Niciodată nu spun niciodată. Dar cred că ceea ce era de arătat, am arătat. Acum nu cred că aş mai poza, chiar dacă mi s-ar oferi o sumă mare de bani. Am un alt statut şi o altă vârstă.

Când revii în România?

Pe 26 august voi fi acasă, iar pe 29 îmi voi aniversa ziua de naştere.

Antrenează în Anglia

De peste doi ani, fosta campioană mondială la gimnastică e antrenoare la clubul Ellen Vannin din insula Isle of Man. “Am contract cu englezii până în 2011, iar patronii nici nu vor să audă de plecarea mea. Avem rezultate foarte bune, iar copiii pe care-i antrenez s-au ataşat mult de mine. Şi iubitul meu Mike reprezintă un motiv în plus să rămân în Anglia”, ne-a spus Corina Ungureanu.

sursa: Libertatea.ro

Ea câştigă 3.000 $ pe lună din sex pe Internet!

Videochat-ul, si saloanele de masaj erotic - o afacere profitabilă chiar şi pe timp de criză.

" O afacere de zeci de mii de euro pe lună, cu fete frumoase, aranjate cât mai atrăgător. Asta au găsit reporterii Click!, în vizită la cel mai mare salon de videochat din ţară.

Pe Internet, la un click distanţă, aşteaptă fetele care lucrează în studiourile de videochat. Îţi faci un cont, plăteşti şi intri în contact cu modelul care-ţi stă la dispoziţie.

Elena, lucrează în industrie de cinci ani, timp în care a căpătat suficientă experienţă pentru a şti să ţină un client, sau membru cum îi place să le spună, minute în şir.

“Îmi place ceea ce fac şi nu consider că noi, modelele de videochat, ar trebuie să fim comparate cu nişte prostituate. Noi suntem mai mult nişte consilieri, dar aş fi ipocrită să spun că nu mă dezbrac în faţa camerei”, ne-a spus Elena.

Patronii au pornit afacerea, cu mult timp în urmă şi au ajuns să aibă un cuvânt greu de spus în materie de studiouri de videochat.

Au început cu 3 modele şi acum au aproape 300, împărţite în 9 puncte de lucru. Fetele şi le aleg în urma unui interviu, iar cel mai important este ca modelele să fie şi isteţe, nu doar frumoase.

Marea majoritate se angajează direct pe site-ul salonului, www.prostudio.ro. Nucleul afacerii este format din 4 persoane, care pe timp de criză ajung să câştige 100.000-150.000 de euro pe lună.

40 de ore pe săptămână, în faţa camerei video

Elena petrece în faţa calculatorului şi a camerei de filmat 40 de ore pe săptămână, suficient ca la 24 de ani să câştige şi 3.000 de dolari pe lună. Cum face? “Misterul este cheia succesului. Îl faci curios, vorbeşti cu el şi atunci îl ţii minute în şir. Cu cât ai mai multă experienţă cu atât cad mai greu hainele şi cu atât discuţiile cu tentă sexuală sunt mai puţine”, ne-a explicat Elena. Fetele lucrează în ture de opt ore, 24 de ore din 24, şapte zile din şapte.

"Dau 1.000 de lei lunar pe haine"

Elena cheltuie lunar 1.000 de lei doar pe garderobă. “E foarte important să fii tot timpul altfel. Părul, machiajul, dar şi costumaţia fac parte dintr-un ritual care te ajută enorm”."

sursa: Click.ro

Statistici surprinzatoare despre sex

Indiferent ca este vorba despre marimea organelor sexuale, de virusul papiloma sau de sarcina, este bine sa stii mai multe lucruri despre aceste lucruri. Citeste urmatoarele statistici.

De ce faci sex?
Este evident. Dar exista si un argument pentru dorinta biologica a barbatilor de a-si perptua genele: in secolul al 18-lea o rusoaica a detinut recordul numarului de copii - 69 - proveniti din 27 de sarcini care au inclus 16 perechi de gemeni, 7 perechi de tripleti si 4 sarcini cvadruple. Dar este depasita de recordul numarului de copii pe care i-a avut un barbat, un imparat marocan care, potrivit Cartii Recordurilor, a avut cel putin 342 de fete si 525 de baieti in 1721.

Marimea conteaza?
Indiferent de ce ar sugera un film, in SUA, marimea medie a unui penis in erectie este de 12.5 - 17.5 cm si 10 - 15 cm in circumferinta.

Ai nevoie de asistenta?
Aproximativ 5% dintre barbatii de 40 de ani si 15-22% dintre cei de 65 de ani au disfunctii erectile.

Cand ti-ai pierdut virginitatea?
Barbatii isi pierd virginitatea in medie la varsta de 16.9 ani; femeile la 17.4 ani. Un nou studiu arata ca genetica poate fi un factor: caracteristicile mostenite precum impulsivitatea, pot determina o persoana sa faca sex la o varsta mai mica.

Ai o canapea confortabila?
Aproximativ unul din 10 adulti casatoriti - 12% - spun ca dorm singuri.

Atingi orgasmul de fiecare data?
In timp de 75% dintre barbati ating de fiecare data orgasmul in timpul sexului, doar 29% dintre femei au parte de acest lucru. Majoritatea femeilor nu pot avea orgasm prin relatii sexuale vaginale ci prin stimularea externa.

Ai beneficii?
Doua treimi dintre studenti au fost intr-o relatie "prieten cu beneficiu", lipsa de obligatii fiind principalul avantaj. Mai mult de jumatate dintre cei care au facut sex cu un prieten spun ca au practicat toate formele de sex.

Cati parteneri sexuali ai avut?
Care este numarul tau? Potrivit unui studiu efectuat intre adulti ide 20-59 de ani, femeile au avut un numar mediu de 4 parteneri sexuali de-a lungul intregii vieti, iar barbatii sapte.

Ai lucrat in timpul sarcinii?
Doua treimi dintre femeile care au nascut pentru prima oara in perioada 2001-2003 au lucrat in timpul sarcinii, 80 la suta au lucrat pana aproape de momentul nasterii, comparativ cu perioada anilor 1961-1965, cand 44 la suta dintre femei au lucrat in timpul sarcinii (35 la suta au lucrat pana aproape de momentul nasterii).

Esti infectat/a? Cel putin 50% dintre persoanele active sexual au o infectie genitala la un moment dat de-a lungul vietii. Virusul papiloma apare in doua forme de risc - scazut sau ridicat. Cel scazut cauzeaza aparitia negilor, iar cel ridicat cauzeaza aparitia cancerului cervical sau de alte forme. In 90% dintre cazuri, sistemul imunitar va invinge boala in 2 ani de zile.

Plagiat mioritic! Vedete care şi-au „copiat” sânii

Se spune despre natură că produce doar unicate, chiar şi când este vorba despre gemeni. Ei bine, omul a încercat să copieze acest lucru, dar nu prea i-a ieşit. Aşa s-a întâmplat

ca trei iepuraşi autohtoni să aibă, după intervenţia chirurgilor, sâni identici. Şi ce dive! Este drept, „amănuntul” păleşte în

faţa ansamblului, însă nu e deloc de bine să fii acuzat pentru plagiat când este vorba despre

„avanposturi”.

Andreea Spătaru, Andreea Mantea şi Roxana Ungureanu au un secret comun atunci când vine vorba de bustul impresionant. Aceeaşi clinică, acelaşi medic, acelaşi tip de silicoane, aceeaşi tehnică de operaţie făcută cu ajutorul undelor radio, scrie Click!Problema este că frumoasele s-au dovedit nesătule şi, în timp ce alte vedete autohtone au preferau o uşoară mărire a bustului, ele şi l-au dorit cât mai generos. Şi au ales implanturi de 280 ml, extralarge.

Nu s-au limitat însă la atât. După cum dezvăluie doctorul care le-a operat, cele trei graţii dâmboviţene şi-au „îndreptat” şi buzele. Să pupe alesul ceva consistent. Dar oare să mai sărute după ce află din ce sunt făcute?! „În privinţa buzelor, au renunţat la grăsimea animală şi au recurs la acidul hialuronic, pe care, de altfel, îl avem şi noi în corp. Printr-o astfel de injectare, riscurile să se întâmple ceva sunt minime”, a dezvăluit doctorul.

Silicoanele din corpul frumoaselor sunt la fel, iar preţurile – pe măsură. Andreea Spătaru, iepuraşul care se pregăteşte pentru bucuriile maternităţii, a plătit 3200 de euro, iubitul de atunci al Roxanei Ungureanu, Claudiu Pătraşcu, peste 3000 dar şi 500 de euro pentru mărirea buzelor alesei sale, în timp ce Andreea Mantea a vizitat şi ea clinica respectivă acum doi ani şi jumătate, pentru a păşi cu nuri de calitate pe drumul celebrităţii.

Trei dive, trei implanturi. Nişte sâni garantaţi pe viaţă, care au cucerit România şi despre care afli că au fost aleşi de trei iepuraşi în vogă. Dar, dacă asta este reţeta succesului, de ce să crezi că mai există frumuseţe? Ajung nişte bani şi răţuşca cea urâtă devine o gâscă frumoasă…

sursa: vdtonline.ro

Şut şi goală - Radu Paraschivescu

Televiziunile scurtează frenetic distanţa dintre tabloidizare şi bordelizare. Până la ziua suprapunerii n-a rămas mult.

Partea proastă e că sub fascinaţia tractirului nu cad doar Bahmuţeanu, Andreşan, Zăvoranu, Ionescu (Mădălin) şi herghelia de agramaţi de la OTV.

De la o vreme, nici posturile de sport nu mai fac abstracţie de nuri. Sport.ro şi GSP TV se întrec în titluri ce par ieşite din mintea unor adolescenţi acneici. Al Bundy ar simţi o caldă solidaritate cu aceste posturi, văzând cât de apropiate sunt amândouă de propriile sale obsesii.

După ce a făcut rodajul cu „Motoare, motoare” (unde subînţelesul era „Balcoane, balcoane”), Sport.ro a propus o altă formă de gimnastică hormonală: „Ţară, ţară, vrem fundaşe”. GSP TV a ripostat fulgerător cu „Stop pe piept”. Şi amândouă au folosit, fără să se mai ştie cine de la cine a copiat

, formula cu delicate intarsii cazone „Tare-n tenis”.

De la o vreme, Sport.ro dă noi semne de temeritate creatoare. P

e la miezul nopţii, două făpturi pe nume Gina şi Roxi practică un soi de stripnews din care fiecare privitor e liber să ţină minte ce vrea. Fetele se mângâie şi se dezbracă (nu una pe alta, ci fiecare pe sine însăşi), având grijă ca între timp să pună lumea la curent cu diverse întâmplări din sport, îndeobşte mondenităţi.

Intitulat „Goluri şi goale”, festinul erogen e însoţit de ocheade complice şi de glasuri care parcă propun felaţii mari la ore mici. Gina şi Roxi se unduiesc, susură, îşi muşcă buzele, îşi pipăie dotările şi acţionează conform sloganului „Jos textila”. Cine e atent la ce spun tinerele combatante descoperă tot felul de năzdrăvănii, mai ales din zona topicii.

Nu mai departe de săptămâna trecută am auzit-o cu urechile mele pe Roxi vorbind despre o anume Emilia Aguilar şi prezentând-o d

rept „cea mai îndrăgostită argentiniancă de fitness”.

Ar fi păcat ca Sport.ro să se oprească aici. Spiritul inventiv nu trebuie jugulat în numele unor pretenţii desuete. Aştept cu încredere ziua când vedetele postului vor fi puse la treabă fie alături de Gina şi Roxi, fie în locul lor. Vreau să-l văd pe Daniel Niţoiu epilându-se pe ecran şi vestindu-ne ceva dramatic despre Victoria Beckham. Vreau să-l admir pe Vadim Vâjeu înghiţind lasciv nişte boabe de strugure şi vorbindu-ne răguşit despre ultima iubită a lui Cassano.

Vreau să le văd pe Alexandra Derevici şi Ioana Cosma echipate cu o frunză de smochin şi cuvântând despre Oltchim, europenele de biatlon sau detenta lui Youssuf Kone. În fine, nu cred că greşesc prea mult dacă susţin că Sport.ro ar trebui să umble şi la sloganul de prezentare. „Fotbal ca noi n-are nimeni” e fad şi neinteresant. „Ţâţe ca noi n-are nimeni” ar suna nu doar îmbietor, ci de-a dreptul revoluţionar. Mai ales dacă vocea din „off” ar fi în continuare a unui bărbat."

Sursa: EZ.ro

PORNACHE! Năsoasa Tonciu i-a dat limbuţe Sânzianei Buruiană

După ce a fost şutuită de madame Bahmu, Andreea Tonciu s-a reprofilat pe dat limbuţe la blonduţe. Fără glumă, avem şi poze, nănău mare s-a reprofilat pe sexul slab. Ce nasul ei, dacă îl are mare să fericească muierile de Dorobanţi.

Publicitate, să ne arătăm fundul, sau sa ne-o dam la fun (nu conteaza cu cine)

Cele două, Tonciu şi Buruiană, nu sunt proaste, ştiu să scoată banul din piatră seacă. Cred că sunteţi destul de maturi pentru a vă da seama

că de fapt totul a fost un aranjament între ele şi fotografi, au stat precum la o şedinţă foto. Tabloidul trebuie să se vândă, fătucile să se îmbrace din mall. Buruiană a declarat pentru www.emulte.ro, de aici am făcut rost şi de poze, că s-au jucat. Oare cât au primit pentru şedinţa foto?

Forturile Bucurestiului

In jurul capitalei, de-a lungul soselei de centura, zac 30 de forturi si baterii, majoritatea abandonate. Constructiile monumentale, ascunse sub vegetatie, se dezintegreaza, dar inca mai pot fi salvate.

Am hotarat sa sarim peste poarta ruginita. Ne-am facut apoi loc printre tufe, ne-am furisat prin iarba inalta, printre gunoaie, musuroaie, balti si noroaie, pana am ajuns la o cladire cu un fronton impunator. Era Bateria intermediara 4-5. Muste bazaiau nervoase in jurul unei mate moarte si duhnea ingrozitor.

Cand am masurat cu o creanga adancimea santului de aparare din fata intrarii, broastele din el au inceput sa sara panicate de colo-colo. Era mal, nu aveam cum sa trecem prin el, pentru ca ne-am fi putut afunda. Am sarit inauntru pe o fereastra si m-a izbit mirosul de umezeala si putred. Cunosteam, in principiu, constructia, pentru ca era la fel ca si celelalte doua baterii pe care le vazusem deja cu Stefan Cristescu, un tanar arhitect de 26 de ani ce vizitase, cu sarg si pasiune, multe astfel de fortificatii in ultimii ani.

Aici era insa mai intuneric, mai infricosator. Aceasta a fost una dintre opririle noastre din turul pe care l-am facut prin camuflata centura de fortificatii a capitalei, formata din 36 de constructii: forturi si baterii, ridicate in urma cu peste 110 ani pentru a proteja orasul. Am inteles atunci emotiile pe care le-a avut Cristescu de fiecare data cand descoperea cate un loc nou, si l-am invidiat. Timp de 5 ani, el a cautat prin arhivele militare si prin carti vechi. "Am aflat de existenta lor de la niste prieteni romani stabiliti in Belgia, care vizitasera fortificatii din alte tari, construite in aceeasi perioada" - povesteste Cristescu.

"Centura are o importanta deosebita, pentru ca e unul dintre ultimele sisteme de fortificatii omogene in jurul unei capitale dupa planul celebrului general Brialmont si reprezinta stadiile finale ale fortificatiilor detasabile. Proiectul lui Stefan Cristescu reprezinta primul pas in cercetarea necesara pentru valorificarea acestora, dupa care e nevoie de un proiect pentru restaurarea si punerea lor in valoare" - spune Sergiu Isopescu, cercetator la Institutul pentru Studii Militare. Istoria centurii fortificate a Bucurestiului incepe odata cu venirea pe tronul Romaniei, in 1866, a lui Carol I.

Printul de 27 de ani, discipol al celebrului feldmaresal Moltke, punea pentru prima data problema construirii unor forturi care sa apere capitala in cazul unui pericol extern. Aceasta era una dintre actiunile sale prin care incerca sa ridice standardul unei Romanii ramase in urma in mai toate domeniile. Lucrarea urma sa fie una de mare amploare.

S-au infiintat mai multe comisii, care au facut studii pentru a gasi modalitatea cea mai eficienta de a construi fortificatiile. Artileria se dezvolta repede, in contextul revolutiei industriale, si centura de aparare trebuia sa fie adaptata la acest progres. In anul 1882, dupa obtinerea independentei tarii, o noua comisie reincepea studiile intrerupte din cauza razboiului, terminat in 1877.

In paralel cu comisia din Romania, ce i se parea, probabil, ineficienta, Carol I l-a invitat la Bucuresti pe generalul belgian Henri Alexis Brialmont, cel mai cunoscut si apreciat inginer militar al secolului al XIX-lea, care proiectase fortificatii pentru orasele Liege, Namur, Anvers. Un Bucuresti fortificat "ar creste importanta militara a Romaniei astfel, incat ea va fi in stare sau de a refuza participarea la un rasboi care nu i-ar conveni, sau de a cere avantagii, la care nu ar putea altfel pretinde" - spunea generalul.

Doi ani mai tarziu, belgianul a alcatuit un proiect pentru fortificarea capitalei, ce prevedea construirea unei centuri de 70 de kilometri, care sa aiba 18 forturi si 18 baterii intermediare, cu o distanta de aproximativ 2 kilometri intre ele. Artileria avea sa fie plasata sub cupole cuirasate, iar 33.000 de soldati urmau sa populeze fortificatiile. Planul facut de Brialmont impartea centura in 3 sectoare, dintre care cel mai putin aparat era cel sudic, directie din care el considera ca ar fi cel mai improbabil un atac asupra orasului.

Ironia a facut ca exact aceasta sa fie partea din care a venit armata germana in anul 1916 (centura de fortificatii fusese oricum dezafectata), cand a ocupat Romania. Costul total al lucrarilor, preconizat de Brialmont, era de 88.275.080 lei aur, adica echivalentul a circa 500 de milioane de euro.

Lucrarile au inceput in 1884. Fiecare fort lua numele localitatii in apropierea careia era construit, iar dupa doi ani fortificarea capitalei era declarata, prin lege, lucrare de utilitate publica. In anul 1887, Brialmont modifica planurile, pentru ca forturile sa faca fata obuzului-mina aparut in 1884, ducand astfel la o crestere considerabila a costurilor, asa ca romanii au cerut noi schimbari pentru a scadea din cheltuieli. Generalul nu le-a redus suficient insa si ultimele modifica ri au fost facute de catre generalul Berindei, directorul lucrarilor, costurile scazand de data aceasta substantial.

Insa acum structura centurii arata diferit de cea proiectata de belgian. Unuia dintre forturi, cel de la Afumati, i-a fost modificata structura chiar in timpul constructiei. Acesta, la fel ca multe altele, e azi parasit si degradat.

"Terenul pe care se afla e al lui Gigi Becali. Asteapta ca fortul sa cada singur" - povesteste paznicul santierului prin care trebuie sa treci ca sa ajungi la fort, referindu-se la terenul care apartine, in realitate, unui investitor strain. In 1888, Carol I a vizitat pentru prima oara centura de fortificatii. Anul urmator a fost dominat de intense discutii si polemici, atat in parlament, cat si in presa, cu privire la utilitatea fortificatiilor. Intentiile regelui s-au lovit, la fel ca in alte cazuri, de opozitia romanilor. Lucrarile aveau insa si sustinatori, printre care ziarul "Romania libera".

Dupa construirea unei cai ferate, ritmul lucrarilor a crescut considerabil. In plus, la Braila era infiintata prima fabrica de ciment din Romania, care a furnizat intreaga sa productie de ciment Portland constructiei centurii, pana la finalizarea lucrarilor, in conditiile in care pana atunci cimentul folosit fusese de import. Lucrarile la fortificatii se incheiau in 1894, dupa 10 ani de la inceperea lor, costurile totale fiind de 111.500.000 de lei aur, adica echivalentul a 613 milioane de euro, egale cu bugetul armatei romane pe trei ani.

Proiectul a fost unul grandios, suprafata totala a constructiilor depasind 120 de hectare. Unele forturi ajung la 11,60 de hectare. Soseaua si calea ferata construite special pentru a usura accesul la fortificatii au fost camuflate, iar forturile au fost acoperite cu un strat de pamant cu o grosime intre 2 si 8 metri, pe care a crescut mai tarziu vegetatie.

Carol I ii trimitea o scrisoare fratelui sau, Fritz von Hohenzollern, in care se arata multumit de felul in care au fost finalizate lucrarile: "... toate instalatiile corespund intru totul standardelor impuse unor astfel de fortificatii moderne.

Bucurestiul poate fi socotit in aceasta privinta ca un model ce merita vazut" - spunea el. In anul 1914, Carol I murea, la numai trei luni de la inceputul Primului Razboi Mondial, parte din marea sa mostenire fiind si un Bucuresti fortificat.

"Tunurile vor bubui din toate forturile din Bucuresti, Focsani, Galati ridicate de Mine, ca un scut puternic al vetrei stramosesti, in timpuri de grele incercari, de cari cerul sa pazeasca tara" - spunea regele. "Fortificatiile Bucurestiului sunt deosebite: ele au fost ridicate in ultima perioada in care se manifesta interes pentru estetica acestui tip de constructie, avand elementele compozitionale si stilistice specifice arhitecturii militare din secolul al XIX-lea" - povestea Stefan Cristescu la prima noastra intalnire.

La 17 august 1916, Romania intra in razboi de partea Antantei. Cu o luna inainte, ministrul de razboi, Ion I. C. Bratianu, hotarase subit parasirea si dezarmarea fortificatiilor, printr-un ordin secret catre Comandamentul Cetatii Bucuresti, in vederea inarmarii trupelor de camp. Strategia de aparare a Romaniei, confirmata prin studii incepand din 1872, era acum abandonata, locul ei fiind luat de una ofensiva, pe care armata romana nu avea capacitatea s-o sustina.

E posibil ca aceasta schimbare radicala sa fi fost facuta datorita influentei pe care au avut-o doi teoreticieni ai strategiei militare ofensive din armata franceza, dar si propagandei germane din 1914, ce a urmat cuceririi oraselor Liège si Namur, din Belgia, ambele avand centuri de fortificatie proiectate tot de generalul Brialmont.

"Tata ne mai spunea ca vor fi lupte si in jurul Bucurestiului, ca forturile vor rezista, in cel mai rau caz, cateva zile" - scria in Memorii Mircea Eliade despre forturile abandonate in secret. Nemtii, pregatiti pentru a ataca fortificatiile, au intrat nestanjeniti in capitala si au ocupat, apoi, la sfarsitul anului 1916, doua treimi din teritoriul tarii.

Nu s-a putut da niciodata raspuns polemicilor cu privire la utilitatea fortificatiilor. Azi au mai ramas 17 forturi si 13 baterii intermediare, din cele 36 de constructii, restul fiind distruse din cauza unor explozii accidentale ale depozitelor de munitii.

Multe dintre ele sunt degradate, parasite si inundate. Majoritatea se afla pe teritoriul unor unitati militare, dar nu au mai fost folosite. Unele au gazduit sau mai gazduiesc ciupercarii ori depozite de muraturi sau sunt abandonate, ascunse sub vegetatie. Doar una dintre baterii a fost transformata in hotel.

Arhitectul Stefan Cristescu, cel care a studiat si ne-a facut cunoscuta povestea centurii de fortificatii a Bucurestiului, propune valorificarea bateriilor si a forturilor, o oportunitate care se contureaza odata cu extinderea orasului. Acelasi tip de constructii din Franta, Belgia sau Olanda au fost transformate in centre culturale, restaurante, crame, parcuri de distractii sau chiar cluburi de noapte.

Arhitectul crede ca este posibila valorificarea si in cazul forturilor si al bateriilor din jurul Bucurestiului, unde s-ar putea face parcuri de distractii, centre culturale, cluburi sau hoteluri. Conform lui Sergiu Isopescu, in alte tari exista ONG-uri care se ocupa de punerea lor in valoare si Proiectul european Luxemburg pentru prezervarea acestora. "Pentru aceasta insa este nevoie de demilitarizarea lor si de inscrierea acestor constructii pe Lista monumentelor istorice, pentru a le proteja.

Centura de fortificatii din jurul Amsterdamului este pe Lista Patrimoniului Mondial. Cred ca orasul ar avea mult de castigat, din punct de vedere turistic, economic si cultural, daca centura ar fi valorificata" - spune el.