Sharky a vândut-o pe Eleva Porno cu 3.000 de euro la un peşte. Aberatii de libertate.

Acest rezumat nu este disponibil. Dați clic aici pentru a vedea postarea.

Corina Ungureanu: "Toţi au vise erotice cu noi"

Fosta mare gimnastă Corina Ungureanu (28 de ani), stabilită de ani buni in Anglia, vorbeşte deschis despre sex şi despre dorinţele pe care le au bărbaţii în pat, cand au ca parteneră o sportivă de performanţă.

Libertatea: Corina, cum te înţelegi cu actualul tău partener de viaţă?

Corina Ungureanu: Traversez una dintre cele mai bune perioade din viaţa mea. Şi în plan profesional, dar şi în cel sentimental. Cu Mike, noul meu iubit, sunt împreună de opt luni. Ne înţelegem din priviri.

Te gândeşti la căsătorie?

Nu ştiu ce să zic. Eu vreau să mă întorc în ţară. Asta ar însemna ca el să vină împreună cu mine în România. E greu de crezut că acest lucru se va întâmpla foarte curând, pentru că are mulţi prieteni aici, în Anglia. Dar mie îmi e bine aşa cum sunt în clipa de faţă.

Pentru că acesta este un interviu non-conformist, spune-ne ce ai face dacă ai rămâne însărcinată şi nu ai fi căsătorită?

Aş păstra copilul. Până în prezent am ştiut să mă protejez de o eventuală sarcină. Eu şi Mike facem dragoste doar protejat. E mai bine aşa. Tocmai pentru a evita riscurile unei eventuale sarcini.

De ce crezi că foarte mulţi bărbaţi îşi doresc o relaţie cu o fostă gimnastă?

(se amuză copios) Imaginaţia bărbaţilor atunci când vine vorba despre sex este debordantă. Nu de puţine ori, în discuţiile pe care le-am avut cu amici de-ai mei, mi-au fost făcute apropouri de acest gen. Dacă îmi place să fac sex în şpagat, în sfoară sau în alte poziţii din gimnastică... L-am prins chiar şi pe fratele meu vorbind cu prietenii lui despre asta. Toţi bărbaţii au vise erotice cu noi. Ne văd făcând sex doar în poziţii super-trăsnite, toţi ne vor în şpagat.

Ai adoptat o astfel de poziţie cu prietenul tău?

(râde din nou) Nu-mi cereţi să dau tot din casă.

Ai pozat în reviste pentru adulţi. Ai mai face asta?

Niciodată nu spun niciodată. Dar cred că ceea ce era de arătat, am arătat. Acum nu cred că aş mai poza, chiar dacă mi s-ar oferi o sumă mare de bani. Am un alt statut şi o altă vârstă.

Când revii în România?

Pe 26 august voi fi acasă, iar pe 29 îmi voi aniversa ziua de naştere.

Antrenează în Anglia

De peste doi ani, fosta campioană mondială la gimnastică e antrenoare la clubul Ellen Vannin din insula Isle of Man. “Am contract cu englezii până în 2011, iar patronii nici nu vor să audă de plecarea mea. Avem rezultate foarte bune, iar copiii pe care-i antrenez s-au ataşat mult de mine. Şi iubitul meu Mike reprezintă un motiv în plus să rămân în Anglia”, ne-a spus Corina Ungureanu.

sursa: Libertatea.ro

PORNACHE! Năsoasa Tonciu i-a dat limbuţe Sânzianei Buruiană

După ce a fost şutuită de madame Bahmu, Andreea Tonciu s-a reprofilat pe dat limbuţe la blonduţe. Fără glumă, avem şi poze, nănău mare s-a reprofilat pe sexul slab. Ce nasul ei, dacă îl are mare să fericească muierile de Dorobanţi.

Publicitate, să ne arătăm fundul, sau sa ne-o dam la fun (nu conteaza cu cine)

Cele două, Tonciu şi Buruiană, nu sunt proaste, ştiu să scoată banul din piatră seacă. Cred că sunteţi destul de maturi pentru a vă da seama

că de fapt totul a fost un aranjament între ele şi fotografi, au stat precum la o şedinţă foto. Tabloidul trebuie să se vândă, fătucile să se îmbrace din mall. Buruiană a declarat pentru www.emulte.ro, de aici am făcut rost şi de poze, că s-au jucat. Oare cât au primit pentru şedinţa foto?

Forturile Bucurestiului

In jurul capitalei, de-a lungul soselei de centura, zac 30 de forturi si baterii, majoritatea abandonate. Constructiile monumentale, ascunse sub vegetatie, se dezintegreaza, dar inca mai pot fi salvate.

Am hotarat sa sarim peste poarta ruginita. Ne-am facut apoi loc printre tufe, ne-am furisat prin iarba inalta, printre gunoaie, musuroaie, balti si noroaie, pana am ajuns la o cladire cu un fronton impunator. Era Bateria intermediara 4-5. Muste bazaiau nervoase in jurul unei mate moarte si duhnea ingrozitor.

Cand am masurat cu o creanga adancimea santului de aparare din fata intrarii, broastele din el au inceput sa sara panicate de colo-colo. Era mal, nu aveam cum sa trecem prin el, pentru ca ne-am fi putut afunda. Am sarit inauntru pe o fereastra si m-a izbit mirosul de umezeala si putred. Cunosteam, in principiu, constructia, pentru ca era la fel ca si celelalte doua baterii pe care le vazusem deja cu Stefan Cristescu, un tanar arhitect de 26 de ani ce vizitase, cu sarg si pasiune, multe astfel de fortificatii in ultimii ani.

Aici era insa mai intuneric, mai infricosator. Aceasta a fost una dintre opririle noastre din turul pe care l-am facut prin camuflata centura de fortificatii a capitalei, formata din 36 de constructii: forturi si baterii, ridicate in urma cu peste 110 ani pentru a proteja orasul. Am inteles atunci emotiile pe care le-a avut Cristescu de fiecare data cand descoperea cate un loc nou, si l-am invidiat. Timp de 5 ani, el a cautat prin arhivele militare si prin carti vechi. "Am aflat de existenta lor de la niste prieteni romani stabiliti in Belgia, care vizitasera fortificatii din alte tari, construite in aceeasi perioada" - povesteste Cristescu.

"Centura are o importanta deosebita, pentru ca e unul dintre ultimele sisteme de fortificatii omogene in jurul unei capitale dupa planul celebrului general Brialmont si reprezinta stadiile finale ale fortificatiilor detasabile. Proiectul lui Stefan Cristescu reprezinta primul pas in cercetarea necesara pentru valorificarea acestora, dupa care e nevoie de un proiect pentru restaurarea si punerea lor in valoare" - spune Sergiu Isopescu, cercetator la Institutul pentru Studii Militare. Istoria centurii fortificate a Bucurestiului incepe odata cu venirea pe tronul Romaniei, in 1866, a lui Carol I.

Printul de 27 de ani, discipol al celebrului feldmaresal Moltke, punea pentru prima data problema construirii unor forturi care sa apere capitala in cazul unui pericol extern. Aceasta era una dintre actiunile sale prin care incerca sa ridice standardul unei Romanii ramase in urma in mai toate domeniile. Lucrarea urma sa fie una de mare amploare.

S-au infiintat mai multe comisii, care au facut studii pentru a gasi modalitatea cea mai eficienta de a construi fortificatiile. Artileria se dezvolta repede, in contextul revolutiei industriale, si centura de aparare trebuia sa fie adaptata la acest progres. In anul 1882, dupa obtinerea independentei tarii, o noua comisie reincepea studiile intrerupte din cauza razboiului, terminat in 1877.

In paralel cu comisia din Romania, ce i se parea, probabil, ineficienta, Carol I l-a invitat la Bucuresti pe generalul belgian Henri Alexis Brialmont, cel mai cunoscut si apreciat inginer militar al secolului al XIX-lea, care proiectase fortificatii pentru orasele Liege, Namur, Anvers. Un Bucuresti fortificat "ar creste importanta militara a Romaniei astfel, incat ea va fi in stare sau de a refuza participarea la un rasboi care nu i-ar conveni, sau de a cere avantagii, la care nu ar putea altfel pretinde" - spunea generalul.

Doi ani mai tarziu, belgianul a alcatuit un proiect pentru fortificarea capitalei, ce prevedea construirea unei centuri de 70 de kilometri, care sa aiba 18 forturi si 18 baterii intermediare, cu o distanta de aproximativ 2 kilometri intre ele. Artileria avea sa fie plasata sub cupole cuirasate, iar 33.000 de soldati urmau sa populeze fortificatiile. Planul facut de Brialmont impartea centura in 3 sectoare, dintre care cel mai putin aparat era cel sudic, directie din care el considera ca ar fi cel mai improbabil un atac asupra orasului.

Ironia a facut ca exact aceasta sa fie partea din care a venit armata germana in anul 1916 (centura de fortificatii fusese oricum dezafectata), cand a ocupat Romania. Costul total al lucrarilor, preconizat de Brialmont, era de 88.275.080 lei aur, adica echivalentul a circa 500 de milioane de euro.

Lucrarile au inceput in 1884. Fiecare fort lua numele localitatii in apropierea careia era construit, iar dupa doi ani fortificarea capitalei era declarata, prin lege, lucrare de utilitate publica. In anul 1887, Brialmont modifica planurile, pentru ca forturile sa faca fata obuzului-mina aparut in 1884, ducand astfel la o crestere considerabila a costurilor, asa ca romanii au cerut noi schimbari pentru a scadea din cheltuieli. Generalul nu le-a redus suficient insa si ultimele modifica ri au fost facute de catre generalul Berindei, directorul lucrarilor, costurile scazand de data aceasta substantial.

Insa acum structura centurii arata diferit de cea proiectata de belgian. Unuia dintre forturi, cel de la Afumati, i-a fost modificata structura chiar in timpul constructiei. Acesta, la fel ca multe altele, e azi parasit si degradat.

"Terenul pe care se afla e al lui Gigi Becali. Asteapta ca fortul sa cada singur" - povesteste paznicul santierului prin care trebuie sa treci ca sa ajungi la fort, referindu-se la terenul care apartine, in realitate, unui investitor strain. In 1888, Carol I a vizitat pentru prima oara centura de fortificatii. Anul urmator a fost dominat de intense discutii si polemici, atat in parlament, cat si in presa, cu privire la utilitatea fortificatiilor. Intentiile regelui s-au lovit, la fel ca in alte cazuri, de opozitia romanilor. Lucrarile aveau insa si sustinatori, printre care ziarul "Romania libera".

Dupa construirea unei cai ferate, ritmul lucrarilor a crescut considerabil. In plus, la Braila era infiintata prima fabrica de ciment din Romania, care a furnizat intreaga sa productie de ciment Portland constructiei centurii, pana la finalizarea lucrarilor, in conditiile in care pana atunci cimentul folosit fusese de import. Lucrarile la fortificatii se incheiau in 1894, dupa 10 ani de la inceperea lor, costurile totale fiind de 111.500.000 de lei aur, adica echivalentul a 613 milioane de euro, egale cu bugetul armatei romane pe trei ani.

Proiectul a fost unul grandios, suprafata totala a constructiilor depasind 120 de hectare. Unele forturi ajung la 11,60 de hectare. Soseaua si calea ferata construite special pentru a usura accesul la fortificatii au fost camuflate, iar forturile au fost acoperite cu un strat de pamant cu o grosime intre 2 si 8 metri, pe care a crescut mai tarziu vegetatie.

Carol I ii trimitea o scrisoare fratelui sau, Fritz von Hohenzollern, in care se arata multumit de felul in care au fost finalizate lucrarile: "... toate instalatiile corespund intru totul standardelor impuse unor astfel de fortificatii moderne.

Bucurestiul poate fi socotit in aceasta privinta ca un model ce merita vazut" - spunea el. In anul 1914, Carol I murea, la numai trei luni de la inceputul Primului Razboi Mondial, parte din marea sa mostenire fiind si un Bucuresti fortificat.

"Tunurile vor bubui din toate forturile din Bucuresti, Focsani, Galati ridicate de Mine, ca un scut puternic al vetrei stramosesti, in timpuri de grele incercari, de cari cerul sa pazeasca tara" - spunea regele. "Fortificatiile Bucurestiului sunt deosebite: ele au fost ridicate in ultima perioada in care se manifesta interes pentru estetica acestui tip de constructie, avand elementele compozitionale si stilistice specifice arhitecturii militare din secolul al XIX-lea" - povestea Stefan Cristescu la prima noastra intalnire.

La 17 august 1916, Romania intra in razboi de partea Antantei. Cu o luna inainte, ministrul de razboi, Ion I. C. Bratianu, hotarase subit parasirea si dezarmarea fortificatiilor, printr-un ordin secret catre Comandamentul Cetatii Bucuresti, in vederea inarmarii trupelor de camp. Strategia de aparare a Romaniei, confirmata prin studii incepand din 1872, era acum abandonata, locul ei fiind luat de una ofensiva, pe care armata romana nu avea capacitatea s-o sustina.

E posibil ca aceasta schimbare radicala sa fi fost facuta datorita influentei pe care au avut-o doi teoreticieni ai strategiei militare ofensive din armata franceza, dar si propagandei germane din 1914, ce a urmat cuceririi oraselor Liège si Namur, din Belgia, ambele avand centuri de fortificatie proiectate tot de generalul Brialmont.

"Tata ne mai spunea ca vor fi lupte si in jurul Bucurestiului, ca forturile vor rezista, in cel mai rau caz, cateva zile" - scria in Memorii Mircea Eliade despre forturile abandonate in secret. Nemtii, pregatiti pentru a ataca fortificatiile, au intrat nestanjeniti in capitala si au ocupat, apoi, la sfarsitul anului 1916, doua treimi din teritoriul tarii.

Nu s-a putut da niciodata raspuns polemicilor cu privire la utilitatea fortificatiilor. Azi au mai ramas 17 forturi si 13 baterii intermediare, din cele 36 de constructii, restul fiind distruse din cauza unor explozii accidentale ale depozitelor de munitii.

Multe dintre ele sunt degradate, parasite si inundate. Majoritatea se afla pe teritoriul unor unitati militare, dar nu au mai fost folosite. Unele au gazduit sau mai gazduiesc ciupercarii ori depozite de muraturi sau sunt abandonate, ascunse sub vegetatie. Doar una dintre baterii a fost transformata in hotel.

Arhitectul Stefan Cristescu, cel care a studiat si ne-a facut cunoscuta povestea centurii de fortificatii a Bucurestiului, propune valorificarea bateriilor si a forturilor, o oportunitate care se contureaza odata cu extinderea orasului. Acelasi tip de constructii din Franta, Belgia sau Olanda au fost transformate in centre culturale, restaurante, crame, parcuri de distractii sau chiar cluburi de noapte.

Arhitectul crede ca este posibila valorificarea si in cazul forturilor si al bateriilor din jurul Bucurestiului, unde s-ar putea face parcuri de distractii, centre culturale, cluburi sau hoteluri. Conform lui Sergiu Isopescu, in alte tari exista ONG-uri care se ocupa de punerea lor in valoare si Proiectul european Luxemburg pentru prezervarea acestora. "Pentru aceasta insa este nevoie de demilitarizarea lor si de inscrierea acestor constructii pe Lista monumentelor istorice, pentru a le proteja.

Centura de fortificatii din jurul Amsterdamului este pe Lista Patrimoniului Mondial. Cred ca orasul ar avea mult de castigat, din punct de vedere turistic, economic si cultural, daca centura ar fi valorificata" - spune el.

Între 2.000 şi 5.000 d e euro. Atât vor câştiga starletele porno la 'Eros Show'

De cand sunt 2-4000 euro o avere? Hai sa le intrebam pe Mihaela Radulescu si Elena Udrea ce averi poarta de brat? Si cand te gandesti ca - Click e cel mai vandut ziar din Romania

"Bărbaţii sunt în culmea fericirii. Timp de o săptămână, aceştia le pot admira, în carne şi oase, la Eros Show, pe cele mai râvnite femei din industria porno: Ginger Devil, Cristina Niţulescu, Sofia Gucci sau Dora Meszaros. Pentru a se dezbrăca la Bucureşti, starletele le-au cerut organizatorilor mii de euro.

Jucării erotice, lenjerie intimă, tatuaje, piercinguri, filme XXX şi staruri porno. Acestea sunt atracţiile celei de-a şasea ediţii a târgului erotic “Eros Show”, ce-şi va deschide porţile pe 27 mai la Sala Polivalentă.

Pentru a face cât mai atractiv târgul, organizatorii le-au chemat să încingă atmosfera pe cele mai râvnite vedete din industria filmelor pentru adulţi. Astfel că au fost nevoiţi să bage mâna adânc în buzunar.

“Atracţia serii va fi Sofia Gucci, o actriţă de gen din Italia. Ea va fi plătită, pentru cinci seri de show, cu 5.000 de euro. Unguroaicele Dora Meszaros şi Linda Racz vor primi fiecare câte 3.500 de euro. Anna, o superbă poloneză, a acceptat să se dezbrace pentru 1.500 de euro”, a dezvăluit, pentru Click!, Albert Kiss, unul dintre cei doi organizatori.

Nici româncele nu stau rău la capitolul bani. Cel mai mare onorariu îl va avea Ginger Devil, care va pleca acasă cu 4.000 de euro. Ea este urmată de Laura Andreşan, prezentatoarea “Eros Show”.

Fosta jurnalistă va fi plătită cu 2.500 de euro. La egalitate sunt Cristina Niţulescu şi Alina Plugaru, care se vor dezbrăca pentru doar 2.000 de euro. Pentru a le vedea la “datorie”, curioşii trebuie să plătească pe biletul de intrare 30 de lei.

Ginger, 4.000 euro

Ginger Devil se poate lăuda că, la cei 27 de ani, are o experienţă bogată într-ale filmelor XXX. Blondina a jucat în peste 100 de filme porno şi a avut apariţii şi în revista Penthouse din SUA. Până luna trecută, Ginger a prezentat rubrica Meteo din Click! Vedeta va câștiga 4.000 de euro.

Sofia, 5.000 euro

Sofia Gucci este o româncă în vârstă de 20 de ani care a preferat meleagurile străine pentru a se afirma în domeniu. Ea a ales Italia, acolo unde e cunoscută ca actriţă de filme porno. Pentru prestaţia de la “Eros Show”, bruneta va primi 5.000 de euro.

Dora şi Linda, 3.500 euro

Dora Meszaros este o focoasă unguroaică, în vârstă de 30 de ani. Are un bust care măsoară 92 cm. Pe lângă filmele XXX, blondina a avut numeroase apariţii în revistele pentru bărbaţi. La cei 31 de ani, Linda Racz deţine recordul pentru cel mai lung spectacol de striptease din lume. Are numeroase participări la diverse târguri erotice din Europa. Cele două vor fi plătite cu câte 3.500 de euro.

Cristina, 2.000 euro

Cristina Niţulescu are 20 de ani şi, pe lângă cariera de actriţă porno, este studentă în anul II la Facultatea de Drept. Scrie proză şi doreşte să publice o carte autobiografică. Va câștiga la “Eros Show” 2.000 de euro."

Sursa: Click.ro

Festivalul de Film de la Cannes. Două filme româneşti, selecţionate pentru categoria "Un Certain Regard"

Oficialii Festivalului de Film de la Cannes au făcut publică, joi, lista completă a peliculelor selecţionate în secţiunea Un Certain Regard. În acest an, România este reprezentată de două lungmetraje: "Amintiri din Epoca de Aur", produs de Cristian Mungiu, şi "Poliţist. Adjectiv", de Corneliu Porumboiu.

Lista filmelor selecţionate Festivalul Internaţional de Film de la Cannes a fost anunţată într-o conferinţă de presă joi, la Paris, de Gilles Jacob, preşedintele evenimentului, şi Thierry Frémaux, delegat general al manifestării, anunţă Mediafax

Secţiunea "Un Certain Regard" din cadrul Festivalului de Film de la Cannes prezintă, în fiecare an, o serie de lucrări originale şi diferite care caută recunoaştere internaţională. Rolul acestei categorii este de a recompensa tinerele talente şi a încuraja operele inovatoare şi curajoase.

Lungmetrajul câştigător la această secţiune este premiat cu 30.000 de euro din partea Groupama Gan Foundation.

Pe lângă celel două pelicule româneşti, au mai fost selecţionate la secţiunea Un Certain Regard următoarele filme: "Mother" de Bong Joon-ho, "Irene" de Alain Cavalier, "Precious" de Lee Daniels, "A la dérive" de Heitor Dahlia, "Le pere de mes enfants" de Mia Hansen-Love, "Mourir comme un homme" de Joao Pedro Rodrigues, "Kasi az gorbehaye irani khabar nadareh" de Bahman Ghobadi, "Les voyages du vent" de Ciro Guerra, "Skazka pro temnotu" de Nicolay Khomiriki, "Dogtooth" de Lanthaimos, "Le Tsar" de Pavel Louguine, "Independencia" de Raya Martin, "Nang mai" de Pen-ek Ratanaruang, "Eyes Wide Open" de Paula Weiman-Kelman, "Samson et Dalila" de Warwick Thornton, "L'armée silencieuse" de Jean Van de Zelde, "Air doll" de Hirokazu Koreeda.

Tot joi, au fost anunţate şi filmele care vor rula în afara competiţiei: "The Imaginarium Of Dr Parnassus" de Terry Gilliam, "Ne te retourne pas" de Marina De Van, "Agora" d'Alejandro Amenabar, "Jusqu'en enfer" de Sam Raimi, "Coco Chanel & Igor Stravinsky" de Jan Kounen.

Festivalul Internaţional de Film de la Cannes va avea loc între 13 şi 24 mai.

Antena3.ro